elastic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. élastique, lat. elasticus)
Etimologie: (fr. élastique, lat. elasticus)
1. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care se întinde.
2. (despre ființe) mlădios, suplu.
3. (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație, care prezintă elasticitate.
4. s. n. produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc.